tag:blogger.com,1999:blog-30843891945316990582024-02-20T16:04:07.091-08:00Jurnalul TristetiiPaulhttp://www.blogger.com/profile/17849346213198536839noreply@blogger.comBlogger1125tag:blogger.com,1999:blog-3084389194531699058.post-50247229957130559052008-04-24T12:40:00.000-07:002008-04-24T12:48:53.377-07:00Despre frustrările din viaţăM-am întors în cămin cu chitară cu tot; la care portarul care ieşise speriat că i-am fotografiat cu câteva zile în urmă câinele pe care-l lăsase să doarmă în cămin, strigă la mine că ce-i, că de ce-s aşa nervos. Cred că arătam mai degrabă abătut sau supărat decât nervos. O fi fost el cam ameţit de băutură, dar a avut un bun spirit de observaţie. Am venit de la mândră, îi zic eu, cu-o voce destul de puternică, nu-i mai place să-i cânt la chitara... Peste vreo lună am nuntă. Şi totuşi, tristeţi multe au început să apară. Dar nu sunt deznădăjduit. E parte din viaţă. Chiar mai mult, sunt chiar necesare. Ştiu că totul e "normal". Familia e şi un sacrificiu, şi o datorie... Eu încă am multe lucruri pe care le tratez într-un mod mai copilăresc poate. Şi fiindcă am adus-o în cămin, o voi lua şi voi cânta ceva la iubita mea chitară...Paulhttp://www.blogger.com/profile/17849346213198536839noreply@blogger.com0